Localitatea se afla situata in zona subcarbatica, deluroasa, in vecinatatea paralelei 45 grade Nord si meridianul 26 grade Est, la o altitudine de aproximativ 350 metri. Principalele orase aflate in vecinatate sunt: Campina (14 km), Baicoi (6 km), Plopeni (10 km), Ploiesti (25 km - resedinta judetului Prahova) si Sinaia (40 km). Capitala Bucuresti se afla la aproximativ 85 km, iar al doilea oras ca marime al tarii, Brasov, la distanta de 100 km. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul International "Henri Coanda" Otopeni situat la 75 km (aroximativ 1,5 h cu masina).
Scorţeni este o localitate în judeţul Prahova, Muntenia, România cu o populatie de aproape 6.000 de locuitori.
Localitatea se afla situata in zona subcarbatica, deluroasa, in vecinatatea paralelei 45 grade Nord si meridianul 26 grade Est, la o altitudine de aproximativ 350 metri. Principalele orase aflate in vecinatate sunt: Campina (14 km), Baicoi (6 km), Plopeni (10 km), Ploiesti (25 km - resedinta judetului Prahova) si Sinaia (40 km). Capitala Bucuresti se afla la aproximativ 85 km, iar al doilea oras ca marime al tarii, Brasov, la distanta de 100 km. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul International "Henri Coanda" Otopeni situat la 75 km (aroximativ 1,5 h cu masina).
Coordonate geografice
45 05' 35" N
25 50' 55" E
Este tipic zonei de dealuri subcarpatice, mai precis zona subcarpatilor Prahovei (situati intre raurile Prahova si Teleajen). Predomina regiunile deluroase, ramificatii din dealul Bustenarilor cu varful Iconita de 475 m, Leurda 380 m, dealul Sarca, dealul Plaiului, dealul Pietris, dealul Malota, dealul Runcu. Toate aceste dealuri alcatuiesc la un loc culmea subcarpatica Mislea, cu o inaltime maxima de 585 m. Intre toate aceste dealuri se afla depresiunile Mislea si Bordeni. Doua treimi din relieful comunei Scorteni este alcatuit din regiuni deluroase si o treime din relief de campie, in sudul comunei patrunzand portiuni din « golful campiei Ploiestiului ».
Reteaua hidrografica este compusa din cursuri de apa cu caracter permanent: paraul Sarata cu afluenti: Mislea Seaca, valea Scortii si Runcu, cat si din ape statatoare: lacul lui Maxim. Cercetarile arheologice au relevat prezenta unei panze freatice la 34 m la intrarea in Bordenii Mici si la 186 m in Bordenii Mari, Scorteni si Mislea.
TopoclimatuI acestui sector în care se afla Scorteni are un caracter de adapost, atat fata de circulatia vestica, cat si fata de patrunderea crivatului din nord-est. Bat vanturi cu caracter de foehn.
Temperatura medie multianuala este + 9,5°C. Maxima pozitiva a verii a fost de + 37,1°C înregistrata în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de - 21°C, în luna ianuarie a anului 2002.
Amplitudini termice extreme absolute în oras: 64,4 °C. Regimul precipitatiilor este de 500 - 700 mm/an.
Numarul anual de zile senine: 160 - 180; viteza medie a vantului: 1,5 m/s; valoarea coeficientului solar, Ks = 0,32; intensitatea izoseismica: 7.
Cod postal Scorteni Prahova: 107525
Fara a exista dovezi scrise se stie ca localitatea Scorteni a fost formata in jurul anului 1600, cand patru capitani ai lui Mihai Viteazul au fost improprietariti pe aceste meleaguri.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, in localitatea Scorteni se constata imbunatatirea nivelului de trai, principalul motiv fiind exploatarea petrolului din padurile care inconjoara localitatea si astfel economia locala nu se mai limiteaza doar la agricultura.
Titeiul nu este singura bogatia exploatata din subsol in zona, dar si sarea, prin ocnele de la Telega aflata in imediata vecinatate (6 km). Sarea se extrage încă din secolul al XIV-lea în ocnele de la Telega, iar la sfârşitul secolului al XVII-lea şi păcura.
Companii petroliere americane isi fac simtite prezenta tot la sfarsitul secolului XIX-lea si contribuie la explozia economica in zona.
Apogeul exploatării „aurului negru” îl constituie perioada marilor erupţii naturale libere, de după 1907 şi până la izbucnirea Primului Război Mondial. Erupţiile de petrol din sonde, foarte spectaculoase, duceau însă la importante pierderi, deoarece producătorii nu erau pregătiţi pentru a colecta integral o asemenea cantitate de petrol brusc eliberată, deseori izbucnind şi incendii devastatoare.
Inaugurarea Monumentului Eroilor din Primul Razboi Mondial din centrul comunei Scorteni, la data de 13 Mai 1926 in prezenta Maresalului Alexandru Averescu, acesta fiind numit recent in cel de-al treilea sau mandat de Prim Ministru al Romaniei. Alaturi de acesta in fotografie, este prezent printre altii si primarul vremii, domnul Mihai Stoicescu.
Dupa aproape un secol, monumentul se gaseste intr-o stare foarte buna. Exceptie fiind o placa de marmura, care, avand o parte din numele eroilor locului cazuti in primul razboi mondial cu apelativul "Domnul ...", a fost distrusa cu dalta de un comunist mai zelos in perioada "epocii de aur".